Blog

Etape în determinarea formei Pământului
In miturile diferitelor popoare, Pământul era imaginat ca un cub, ca o carapace de broască țestoasă sau având diferite alte forme ciudate.

Totuși, oamenii de știință au înțeles destul de timpuriu faptul că planeta noastră are o formă rotundă sau aproximativ rotundă.

1) Sferă

Ideea că Pământul este sferic a fost emisă pentru prima dată, în Grecia antică, de către Anaximandru din Milet și de către Aristotel, care a observat umbra rotundă a planetei noastre pe Lună, în timpul eclipselor de lună. Concluzia era evidentă: numai un corp rotund poate să aibă o umbră rotundă.

Eratostene a ajuns la aceeași concluzie studiind unghiul de înclinație al razelor Soarelui pe suprafața Terrei, în diferite puncte de pe planetă.

Cel care a demonstrat în mod practic că Pământul este rotund a fost Fernando Magellan, navigatorul care a realizat prima expediție în jurul Terrei. Vasele sale au pornit spre vest și s-au întors în Peninsula Iberică după mai mulți ani, venind dinspre est.

2) Elipsoid de rotație

Apoi, fizicianul englez Isaac Newton a adus o contribuție importantă la stabilirea formei Pământului. El a arătat că, în conformitate cu legile fizicii, Pământul este mai bombat la Ecuator și mai turtit la poli. Această formă a primit denumirea de elipsoid de rotație.

3) Geoid

În secolul XIX s-a stabilit însă că forma reală a Pământului nu coincide perfect nici cu cea a unui elipsoid de rotație. Suprafața topografică este de fapt neregulată, prezentând atât înălțări, cât și adâncituri față de nivelul Oceanului planetar, cu un maxim de circa 11 kilometri. Această formă a fost numită geoid.

4) Geoid pară, terroid sau telluroid

Ultima etapă în stabilirea formei reale a planetei noastre a fost atinsă în secolul XX, când – odată cu prezența sateliților –  a devenit posibilă măsurarea exactă a tuturor caracteristicilor Terrei. S-a constatat, astfel, că există o asimetrie între cei doi poli, provocată de o ridicare de circa 15 metri în zona Polului Nord și o coborâre de circa 15 metri în zona Polului Sud. Pentru această formă, au fost propuse mai multe denumiri: geoid pară, terroid sau telluroid.